Guvernatorul BNR, despre bugetul pe 2014 și noile taxe convenite cu FMI: „Probabil că vom schimba doar balanța riscurilor de la una echilibrată la una ușor în creștere”

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, este de părere că impactul în inflație al noilor taxe și impozite anunțate de Guvern va fi unul „limitat undeva la 0,2%”, fiind de părere că nu va exista o „avalanșă de scumpiri”. Oficialul BNR a precizat că erau de așteptat unele corecții, fie pe partea de venituri, fie pe partea de cheltuieli, însă Guvernul a hotărât să recurgă la ambele măsuri.

„Conform datelor noastre preliminare și unor prime evaluări pe baza unor modele pentru că avem așa ceva, impactul (n.r. noile taxe și impozite anunțate de Guvern) este limitat undeva la 0,2% și consecințele în lanț sunt de asemenea limitate. Probabil că vom schimba doar balanța riscurilor de la un echillibrată la una ușor în creștere”, a declarat marți, într-o conferință de presă, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Nu vedem o avalanșă de scumpiri”

„Nu vedem deloc o avalanșă de scumpiri, scumpiri în lanț. Acestea sunt tabu-urile noastre de 20 de ani încoace. Impactul este limitat. Erau de așteptat unele corecții, fie pe partea de cheltuieli, fie pe partea de venituri. Până la urmă Guvernul a hotărât să meargă pe ambele”, a declarat Mugur Isărescu.

În ce privește negocierile cu FMI pentru bugetul din 2014, guvernatorul BNR spune că prognoza de creștere economică pentru 2014, de 2,2%, este „realistă și prudentă”, fiind de părere că dacă fondurile comunitare ar fi absorbite la mai mult de jumătate din cât este programat, acest lucru ar mai adăuga zecimi bune la creșterea economică.

BNR așteaptă de la bănci continuarea reducerii dobânzilor la credite

Pe de altă parte, guvernatorul Băncii Naționale a menționat că BNR mai are „ceva” loc de reducere a dobânzii de politică monetară, după tăierea de 1,25 puncte din acest an, dar măsuri mai consistente de relaxare au spațiu larg pe partea rezervelor minime obligatorii.

„Dacă este vorba de câmpul nostru de manevră, am zis că mai este încă ceva, cu definiție restrânsă a politicii monetară, adică doar rata dobânzii. Dacă introducem și rezervele minime obligatorii, mai este câmp bunicel”, a afirmat șeful băncii centrale.

Guvernatorul BNR a arătat că așteaptă de la bănci continuarea reducerii dobânzilor la creditele în lei, mai ales pentru companiile performante.

Întrebat ce părere are despre cazurile privind dispariția unor sume din casetele de valori de la băncile comerciale, guvernatorul BNR spune că „autoritățile în drept trebuie să își facă datoria” .

„În criză, omul se ducea la bancă și scotea banii și îi depunea în casetă. Asta reflecta neîncrederea”, a spus Isărescu. Oficialii BNR au precizat recent că, spre deosebire de un depozit bancar, în care economiile sunt garantate până la cel mult 100.000 de euro, în cazul casetelor de valori, banii și bunurile nu se află în supravegherea Băncii Naționale.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a hotărât, în ședința din 5 noiembrie 2013, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la un nivel minim istoric de 4,0 la sută pe an, de la 4,25 la sută, începând cu data de 6 noiembrie 2013.

Totodată, Banca Centrală a decis să păstreze nivelul rezervelor minime obligatorii la 15% pentru pasivele în lei și 20% pentru cele în euro.

Cele mai importante declarații ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu:

– Îmbunătățirea evoluției și perspectivelor inflației a permis BNR ajustarea graduală a politicii monetare.

– Exporturile alături de producția agricolă a acestui an au reprezentat principalul motor al revigorării creșterii economice din România.

– Cererea internă a manifestat o revenire modestă.

– Reducerile succesive ale ratei dobânzii de politică monetară s-au reflectat favorabil asupra ratei dobânzii la creditele acordate in sectorul real.

– Începând cu 6 noiembrie 2013 rata lombard va coborî la 7% pe an de la 7,25%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit va fi de 1% pe an.

– Riscurile asociate programului asumat provin în principal din mediul extern.

– Potrivit proiecției actualizate, scăderea temporară, mai pronunțată a ratei inflației în următoarele luni va fi urmată de evoluția acesteia în interiorul intervalului de variație din jurul țintei staționare de 2,5% până la finele orizontului de prognoză.

– Banca Centrală a decis și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

– Conform datelor noastre preliminare și unor prime evaluări pe baza unor modele pentru că avem așa ceva, impactul (n.r. noile taxe și impozite anunțate de Guvern) este limitat undeva la 0,2% și consecințele în lanț sunt de asemenea limitate. Probabil că vom schimba doar balanța riscurilor de la un echillibrată la una ușor în creștere.

– Cererea de credite ca și oferta băncilor în condiții relativ avantajoase nu este echilibrată.

– Poziția BNR nu este deloc în răspăr cu băncile comerciale și noi ne uitam la foarte multi factori și ei se uita, deciziile să fie sustenabile, mai periculoase decât întârzierile sunt răzgândirile. Prefer o întârziere din partea lor, decât să coboare dobânzile și apoi să revină sau să ia decizii de altă natura. Orice canal de transmisie al politicii monetare acceptă întârziere.

– Mesajul nostru nu este legat neapărat de a imprima o tendință impusă băncilor comerciale. Este în interesul băncilor comerciale să coboare mai repede dobânzile la credite dacă au o viziune pe termen îndelungat pentru că indicatorii lor, profitabilitate, solvabilitatea, rata creditelor neperformate,depind de soldul creditării, deci de volumul creditării.

– Cererea scăzută de credite a fost determinată și de costul ridicat al creditării. Băncile care au un volum mai mare de credite neperformante tratează la fel și clienții buni și cei mai puțini buni. Nu ai de ce să îi propui unui client bun credite de peste 8% – 9%. Aici marja trebuie coborâtă foarte repede. Diferențierea trebuie accentuată. În definitiv sursa lor de câștig va fi, în mod evident, nu din marjă, ci din volum. Orice negustor adevărat și cu viziune știe că a la long nu câștigi dacă te uiți numai la marjă, câștigi din volum.

– Nu vedem deloc o avalanșă de scumpiri, scumpiri în lanț. Acestea sunt tabu-urile noastre de 20 de ani încoace. Impactul este limitat. Erau de așteptat unele corecții, fie pe partea de cheltuieli, fie pe partea de venituri. Până la urmă Guvernul a hotărât să meargă pe ambele.

– Față de momentul ieri dimineața, probabil că vom face o schimbare de două cuvinte în balanța de riscuri, de la moderată, la ușor în creștere. Elementul politic îl avem și acum introdus în balanța de riscuri.

– Sunt suficienți clienți buni. Economia nu ar crește daca nu ar fi. Ar trebui să fie finantați mult mai ușor și nu cu cash colateral.

– Mi se pare realistă și prudentă (n.r. prognoza de creștere economică pentru 2014). Eu aș spera pe o creștere mai mare, dar avem factori pe care tot dacă sunt prudent nu pot să îi pun în balanță datorită trecutului, De exemplu, absorbția fondurilor comunitare.

– Dacă fondurile comunitare ar fi absorbite la mai mult de jumătate din cât este programat, acest lucru ar mai adăuga zecimi bune la creșterea economică.

– În negocieri pe buget, cu parteneri internaționali, nu poți să spui . Dacă ar fi fost după mine, nu guvernatorul BNR, ci un economist care își dă cu părerea, eu aș fi vrut o creștere economică mai mare.

Fii la curent cu știrile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar.